Prin Bari si imprejurimi

bari

Zilele trecute am zis sa schimb canapeaua cu un sezlong pe plaja, si am plecat pentru un dolce far niente, relativ aproape de casa, in calcaiul cizmei din Bella Italia, in Bari, din regiunea Puglia, Apulia cum se zice pe la noi.
Italia m-a intampinat cu toate cliseele de care e in stare: localnici vorbareti si galagiosii, rufe atarnate la uscat, labirint de stradute cu case in care usile nu stau inchise dar nici nu poti trage cu ochiul in interiror, pofta de mancare, galagia din timpul zilei si linistea din timpul siestei, cand toti dispar ca prin minune, magazine inchise la pranz, scutere, pasiune pentru fotbal, cafeaua bauta in picioare etc.

20170712_163935

20170712_170756
Bari e o destinatie aleasa des de romani, motivul fiind lesne de inteles- preturile ieftine la zbor, luate din timp zborurile cu wizzair (da, se aplauda in continuare la aterizare) pot fi chiar si de 50 de euro dus-intors.

Cu toate ca este vorba de o regiune destul de saraca, bogatia de atractii turistice mi-au transformat vacanta relaxata intr-o vanzoleala incoace si-n colo. Bilant: 6 orase vizitate in 5 zile, cu mai putin de 200 de euro cheltuitala. Si asta fara sa fac vreun maraton infernal, ba chiar si doua sesiuni de plaja. Nu-i rau deloc!

20170712_165637

Sa incepem cu dezavantajele: Plaja, sau mai bine zis lipsa ei. Si nu ma refer la plajele alea de desktop cu nisip pudrat in care daca iti ingropi picioarele crezi ca ai sa le scoti dulci, ci la o fasie cat de mica de nisip. Nimic.  Coasta Marii Adriatice e zgarcita cu nisipul dar generoasa cu pietre de tot felul, pietricele si bolvani asa ca ai nevoie de pantofi d-aia speciali ca sa intri in apa.
Daca nu luam in calcul soarele cam necrutator si faptul ca regiunea este pe alocuri destul de murdara, am incheiat deja cu capitolul minusuri. La plus balanta atarna greu cu orasele si satuce, diverse ca stil, arhitectura si chiar si gastronomie, care le poti vizita lejer, cu trenul,  ca o plimbare de duminica, fiind la maxim 30-80 km in apropiere.

Bari
Incep cu orasul gadza, Bari, caruia ii poti dedica vreo 2 – 3 ore. Centrul vechi, portul, teatrul si doua trei chiesa (biserici), dar in special cea in care se afla oasele Sfantului Nicolae, furate acum ceva vreme de la turci. Daca esti microbist viziteaza si stadionul  San Nicola, conceput de arhitectul Renzo Piano, caruia i se desprinde acoperisul dar nimanui nu pare sa-i pese.

20170712_154111

20170712_171212

20170715_112809

20170712_171501
Am dat si o raita prin piete unde vedete sunt rosiile, de atatea forme si culori incat nu stiam dupa ce criterii sa le aleg, asa ca am pus in plasa cate putine din fiecare. Am numarat cel putin 10 soiuri. La concurenta se afla maslinele, dar asta inainte de a ajunge la zona cu fructe coapte proaspat rupte de prin livezi. Cand am dat coltul, dupa o  taraba, alta comoara: branzeturile. Mda, bat deja campii, sa revenim la oile noastre.

Alberobello
In alta dimineata am pornit spre Alberolbello, un oras cu casute dintr-o poveste, cam turistic dar totodata de neratat. Li se zice truli, sunt construite din piatra si au niste acoperiusi conice unice, albe si desene cu semnificatii mistice.  Interesant e ca la pentru constructia lor nu s-a folosit ciment sau vreun adeziv care sa lege bolovanii pusi unul peste altul, dar nu ma intrebati cum stau asa sudati. Fiind canicula am scapat mai usor de hoardele de turisti care se adaposteau, care cum putea prin zonele mai umbroase. Orasul are un aer special, chiar daca majoritatea casutelor, multe locuite inca, au fost transofrmate fie in B&b sau magazine insetat de suvenire tipice.

20170714_144218

20170714_145300

20170714_145453

20170714_151052

20170714_151240

20170714_151618

20170714_151920

20170714_152251

20170714_153112

20170714_153454
Din Bari la Alberolbello ajungi cu un tren special, care pleaca de obice de la ultima linie iar pretul dus intors este de 9.80 euro.

Matera
Cand am ajuns in Matera, oras aflat fix la granita cu Apulia, am crezut ca m-am reintors in Ierusalim. Nici nu e de mirare ca au folosit orasul ca platou de filmare pentru productii cu teme biblice precum The Passion of the Christ al lui Mel Gibson, sau blockbusterul Ben-Hur (2016). Ah, sa nu uit de Wonder Woman, proaspat intrat in cinematografele din Romania, care a avut si el cateva scene filmate aici.

20170715_112817

20170715_121148

20170715_115808

20170715_114934

20170715_114548

20170715_114123

20170715_122402

20170715_123011

N-am vizitat biserici si caterdrale, si nici pesterile sapate in stanca, n-am luat nici macar o harta ci m-am plimbat aiurea pe stradutele inguste, care acum urca acum coboara ca intr-un tablou de Escher. Ce mai, peisajul e chiar uimitor iar pozele vorbesc de la sine. Se pare ca d-abia acum doi ani au dat jos cele trei cruci din filmul lui Mel Gibson, asa ca n-am avut sansa sa le trag in poza.

Polignano a Mare
Statiune posh, unde numai cu 3 zile inainte sa ajung, fusese fotografiat Hugh Jackman, care aflat in vacanta, se fotografia la randu-i cu statuia lui Domenico Modugno, cel care a ramas in memoria colectiva pentru piesa Volare. In rest, orasul mustea de energie, se faceau sarituri de pe stanci, mai ceva la ca Acapulco, ba chiar urma sa fie organizat un concurs de sarituri de cei de la Red Bull. Am dat gata rapid niste gelatto (arome de cafea si fistic), am facut doua-trei poze si inapoi la cazare.

IMG-20170714-WA0106

IMG-20170714-WA0063

20170713_195148

20170713_180842

20170713_180542

20170713_180139

20170713_180017

Mentinabil e si restaurantul pe care n-ai cum sa nu-l vizitezi daca iti plac fructele de mare. Se numeste PESCARIA si in jurul pranzului sau a cinei poti sta la coada chiar si doua ore sa gusti din bunatatile de aici.

Trani si Giovinazzo
Restul dupa-amiezelor le-am dedicat altor 2 orase – Trani, cu o imensa catedrala care se oglindeste in mare si Giovinazza, un satuc aratos, in care locuitorii isi pun cele mai bune haine si ies in fiecare seara sa se plimbe pe stradutele intortocheate din ceea ce a fost candva o fortareata.

20170712_224758

20170716_171901

20170716_173127

20170716_174500

20170716_175620

20170716_181445

La categoria regrete e CRACO, un oras fantoma aflat pe un deal din regiune, pe care n-am reusit sa-l bifez.

About Oana

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *